Statut pentru organizarea și funcționarea Bisericii Creștine după Evanghelie din România
PREAMBUL
„I. Biserica Creştină după Evanghelie din România îşi are originea în „Mişcarea Fraţilor”, fondată în cel de-al doilea deceniu al secolului XIX în Irlanda şi în Anglia. În cele două secole care au trecut, „Adunările Fraților” s-au răspândit la nivel mondial.
II. În România, prima Adunare a Fraţilor s-a deschis la 1 octombrie 1899, în Bucureşti, prin misionarii elveţieni Francis Berney şi Charles Aubert, şi ca urmare a apelului făcut de misionarul englez Edmund Hamer Broadbent.
III. În perioada 1899-1933 s-au înfiinţat mai multe Adunări în cadrul comunităților de români, germani (prima în 1902 la Râşnov) şi maghiari (prima în 1930 la Cluj-Napoca). Din punct de vedere juridic, aceste adunări au fost organizate în mod independent, dar în legătură frăţească unele cu altele. Anual era organizată Conferinţa Naţională în cadrul căreia se studia Scriptura şi se dezbăteau problemele administrative.
IV. Prima menționare a Adunărilor Fraților sub denumirea de „Creştini după Evanghelie” este în anul 1912. Prima recunoaştere oficială din partea statului român datează din anul 1933. De atunci Adunările Creştine după Evanghelie au funcționat sub diferite forme juridice: Asociaţia Religioasă „Creştinii după Evanghelie” (1933-1946), Cultul Creştin după Evanghelie din România (1946-2008), Biserica Creştină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România (2008-2022) și Biserica Creștină după Evanghelie din România (2022-prezent). Din anul 2008 „Adunarea locală” este denumită „Biserica locală”.
V. Creștinii după Evanghelie sunt organizați și funcționează pe baza principiilor și practicilor biblice specifice:
a) recunosc autoritatea absolută a Sfintei Scripturi în viața personală şi în cadrul Bisericii locale;
b) mărturisesc siguranța mântuirii numai prin credința în Domnul Isus Cristos;
c) urmăresc centralitatea Domnului Isus în predicare, închinare şi trăire;
d) practică Masa Domnului în închinarea comunitară care are loc în fiecare duminică;
e) practică botezul nou-testamentar ca urmare a mărturiei personale publice a credinței în Domnul Isus Cristos;
f) conducerea Bisericilor locale se realizează prin Comitetul de Prezbiteri, conform principiului biblic al pluralității prezbiterilor;
g) susțin principiul biblic al preoției universale, atribuită tuturor credincioșilor;
h) urmăresc simplitatea închinării publice;
i) susțin lucrarea de slujire făcută de fiecare credincios, potrivit darurilor spirituale date de Duhul Sfânt și recunoscute de Biserica locală;
j) proclamă Evanghelia, conform mandatului biblic din Evanghelia după Matei, capitolul 28:18-20;
k) afirmă credința în revenirea iminentă a Domnului Isus Cristos pentru răpirea Bisericii și instaurarea Împărăției de o mie de ani;
l) practică trăirea vieții în sfințenie şi în ascultare de Sfânta Scriptură;
m) afirmă, susțin și trăiesc conform valorilor spirituale și morale bazate pe Sfânta Scriptură.”
CAPITOLUL I
„Dispoziții generale”
„Art. 1. — (1) Biserica Creștină după Evanghelie din România, denumită în continuare BCER, recunoaște Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu - ca autoritate supremă de credință și mod de viață.
(2) În activitatea sa, BCER respectă Constituția și legile statului român, fără a încălca valorile afirmate de Sfânta Scriptură.”
„Art. 2. — (1) Creștinii după Evanghelie se unesc în Numele Domnului Isus Cristos în biserici locale, pe baza Mărturisirii de Credință și a prevederilor prezentului Statut. Ei se supun autorității Scripturii, Cuvântul lui Dumnezeu, și conducerii exercitate în Biserica locală prin Comitetul de Prezbiteri.
(2) Mărturisirea de Credință reprezintă convingeri esențiale ale creștinilor după Evanghelie, pe baza cărora se realizează unitatea de credință, învățătură și practică a Bisericilor în cadrul BCER.”
„Art. 3. — (1) BCER este formată din totalitatea Bisericilor locale, care, în mod liber, au adoptat Mărturisirea de Credință și funcționează conform prezentului Statut, având drept scop sprijinirea reciprocă în îndeplinirea misiunii Bisericii și pentru apărarea drepturilor și libertăților religioase.
(2) BCER este persoană juridică de utilitate publică.”
„Art. 4. — (1) BCER are ca părţi componente următoarele: Biserica locală, Comunitatea Zonală, Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie, Institutul Teologic Creştin după Evanghelie „Timotheus” din București (ITT), Biserici locale din diaspora și Asocieri de biserici locale din diaspora.
(2) Părțile componente ale BCER sunt persoane juridice, de utilitate publică, se organizează şi funcționează conform Mărturisirii de credință, prevederilor prezentului Statut și legislației specifice.”
„Art. 5. — În cadrul BCER se pot înființa și funcționa instituții de învățământ de toate gradele, de educație religioasă, fundații, asociații, societăți misionare, așezăminte de caritate și filantropice și altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credință, a Statutului BCER și a prevederilor legale.”
„Art. 6. — (1) BCER se organizează, se administrează și funcționează în mod liber și autonom față de stat și de orice altă persoană juridică ori fizică, de drept public sau privat.
(2) BCER nu este și nici nu poate fi angajată politic.
(3) Conducerea BCER și prezbiterii nu pot deține calitatea de membri ai partidelor politice.”
„Art. 7. — (1) BCER poate solicita sprijinul instituțiilor de stat sau private pentru realizarea scopurilor ei.
(2) Sprijinul acordat nu poate fi condiționat.”
„Art. 8. — În baza principiului preoției universale, creștinii după Evanghelie au dreptul și responsabilitatea de a sluji și de a mărturisi Evanghelia.”
„Art. 9. — (1) În întreaga sa activitate, BCER recunoaşte principiul Sfintei Scripturi, care afirmă că familia se întemeiază pe baza căsătoriei liber consimţite dintre un bărbat şi o femeie, conform identității de sex cu care s-a născut.
(2) BCER susţine dreptul şi obligaţia părinţilor de a asigura creşterea şi educaţia copiilor, în conformitate cu învăţătura Sfintei Scripturi.
(3) Viaţa este darul lui Dumnezeu, iar BCER susţine, în întreaga sa activitate, atât principiul sacralităţii vieţii, de la concepere până la moartea naturală, cât şi al familiei, aşa cum a întemeiat-o Dumnezeu.
(4) BCER respinge categoric ideologia de gen.
(5) În întreaga sa activitate, BCER susține identitatea de gen dată de Dumnezeu prin naștere biologică, bărbat sau femeie.
(6) În Bisericile Creștine după Evanghelie nu pot fi oficiate acte de cult, servicii sau activități religioase ce contravin învățăturii Sfintei Scripturi.
(7) Slujitorii BCER nu pot îndeplini acte de cult, servicii sau activităţi religioase a căror desfăşurare contravin învățăturilor Sfintei Scripturi, prevederilor Mărturisirii de Credinţă, valorilor morale şi prezentului Statut.”
CAPITOLUL II
„Biserica locală”
SECȚIUNEA 1
„Definire și constituire”
„Art. 10. — (1) Biserica locală este comunitatea credincioșilor născuți din nou, care are la bază învățătura Sfintei Scripturi și recunoaște Mărturisirea de Credință și Statutul BCER.
(2) Biserica locală este autonomă în condițiile Mărturisirii de Credință și ale Statutului BCER.
(3) Biserica locală se află în raporturi de egalitate cu celelalte biserici locale și se poate asocia pentru proiecte comune cu acestea.
(4) Biserica locală poate fi cu personalitate juridică sau filie.”
„Art. 11. — (1) Biserica locală, ca parte componentă a BCER, are personalitate juridică.
(2) Biserica locală, cu personalitate juridică, se înfiinţează prin unirea de bunăvoie a minimum 15 credincioşi născuţi din nou, care au mărturisit credința prin botezul nou-testamentar și acceptă din proprie convingere Mărturisirea de Credință. Ea se organizează și funcționează conform Statutului BCER.
(3) În cazul în care numărul membrilor Bisericii locale scade sub 15 membri sau nu se mai poate organiza și funcționa conform Statutului BCER, Comitetul Zonal hotărăște modul de reorganizare și funcționare a Bisericii locale respective.”
„Art. 12. — (1) Biserica locală se înființează prin hotărârea Adunării Generale de constituire care se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în trei exemplare.
(2) Procesul-verbal va conține semnăturile credincioșilor care înființează această nouă Biserică locală, în anexă.
(3) Adunarea Generală se desfășoară în prezența a cel puțin doi reprezentanți desemnați de către Comitetul Zonal.
(4) După constituire, Biserica locală transmite Hotărârea de constituire către Comitetul Zonal, care are obligația verificării legalității documentelor.
(5) După constatarea legalității documentelor, Comitetul Zonal transmite Comitetului Executiv solicitarea de eliberare a Autorizației de Funcționare, însoțită de procesul-verbal al Adunării Generale de constituire.
(6) Comitetul Executiv eliberează Autorizația de Funcționare, cu avizul favorabil al Comitetului Zonal, dată de la care Biserica locală dobândește statutul de personalitate juridică sau de filie, conform prevederilor statutare.
(7) Comitetul Executiv poate elibera Autorizație de Funcționare cu durată limitată de timp, după consultarea cu Comitetul Zonal sau Comisia Națională Financiar-Juridică, în cazul în care nu pot fi îndeplinite în mod obiectiv toate prevederile Statutului privind eliberarea Autorizației de Funcționare.
(8) În cazul în care Comitetul Zonal nu avizează cererea de eliberare a Autorizației de Funcționare privind constituirea Bisericii locale, Comitetul Executiv va decide modalitatea de rezolvare.
Comitetul Zonal poate contesta Decizia Comitetului Executiv la Consiliul Național.”
„Art. 13. — (1) Grupul de credincioşi care nu îndeplinește condițiile statutare de înființare a unei Biserici locale cu personalitate juridică se poate constitui ca Biserică filie a unei Biserici locale cu personalitate juridică din aceeași Comunitate Zonală.
(2) Biserica filie se înființează şi funcționează sub autoritatea Bisericii locale cu personalitate juridică, care a întreprins demersurile necesare pentru eliberarea Autorizației de Funcționare.
(3) Pentru obținerea Autorizației de Funcționare a Bisericii filie, Biserica cu personalitate juridică trebuie să solicite avizul Comitetului Zonal din Comunitatea Zonală în care Biserica filie este situată.
(4) Membrii Bisericii filie sunt înscriși în Registrul de membri al Bisericii filie și pot participa la Adunarea Generală a Bisericii locale cu personalitate juridică sub autoritatea căreia funcționează, cu avizul Comitetului de Prezbiteri al acesteia.”
”Art. 14. — În activitatea sa, Biserica locală are următoarele obiective principale:
a) glorificarea lui Dumnezeu;
b) creșterea spirituală a credincioșilor;
c) proclamarea Evangheliei și misiune;
d) educarea în spirit creștin a tinerilor, adolescenților și copiilor;
e) ajutorarea celor în nevoie.”
„Art. 15. — (1) Biserica locală, prin slujitorii ei, îndeplinește, în conformitate cu Mărturisirea de Credință, acte de cult, servicii religioase, activități cu caracter creștin evanghelic.
(2) Actele de cult sunt:
a) Botezul nou-testamentar;
b) Masa Domnului.
(3) Serviciile religioase sunt:
a) Recunoașterea/ordinarea prezbiterilor și învestirea lucrătorilor pentru slujire;
b) Căsătoria;
c) Binecuvântarea copiilor;
d) Înmormântarea.
(4) Activitățile cu caracter creștin evanghelic sunt:
a) conferințe, tabere, seminare creștine;
b) activități educative, sociale și caritabile;
c) alte activități de proclamare a Evangheliei.
(5) Actele de cult, serviciile religioase și activitățile prevăzute la alin. (1) se desfășoară în lăcașurile de cult, în locuri publice, private sau, după caz, în case particulare, cu acordul proprietarului, conform specificului BCER.”
„Art. 16. — În îndeplinirea obiectivelor ei, conform specificului BCER, Biserica locală organizează, singură sau în colaborare cu alte Biserici, adunări religioase pentru mărturisirea învățăturii creștine evanghelice, predicarea Evangheliei, precum și alte activități cu caracter creștin evanghelic.”
SECȚIUNEA a 2-a
„Membrii și aparținătorii Bisericii locale”
„Art. 17 — (1) Calitatea de membru într-o Biserică locală se dobândește:
a) în mod individual şi voluntar, în urma pocăinţei, credinţei şi a botezului nou-testamentar, acceptând Mărturisirea de Credință şi Statutul BCER. Persoana care solicită acordarea calității de membru va depune o cerere în acest sens; cererea aprobată de către Comitetul de Prezbiteri al Bisericii locale stă la baza înscrierii în Registrul de evidenţă a membrilor Bisericii;
b) prin transfer, în condițiile prevăzute de Mărturisirea de Credință și Statutul BCER.
(2) Un membru se poate transfera dintr-o Biserică locală în alta, printr-o solicitare scrisă aprobată de către Comitetul de Prezbiteri al Bisericii unde se transferă;
(3) Biserica locală care a primit solicitarea de transfer trimite o adresă către Biserica locală unde este membră persoana care a făcut cererea de schimbare a calității de membru;
(4) Biserica locală de unde se transferă persoana solicitantă are obligația ca, prin Comitetul de Prezbiteri, în termen de 30 de zile calendaristice de la solicitare, să elibereze o adeverință, în care vor fi menționate data botezului și data de la care este membru în Biserica locală respectivă;
(5) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice nu se primește răspuns la adresa scrisă, Comitetul de Prezbiteri al Bisericii unde s-a transferat noul membru hotărăște cu privire la calitatea de membru;
(6) Un membru aflat sub sancțiune disciplinară nu se poate transfera decât după ridicarea acesteia.”
„Art. 18 — (1) Calitatea de membru poate fi exercitată în același timp numai într-o singură Biserică locală.
(2) Fiecare membru al Bisericii locale se supune autorității Cuvântului lui Dumnezeu și conducerii exercitate prin Comitetul de Prezbiteri.
(3) Membrii Bisericii nu pot fi în același timp și membri ai organizațiilor cu ideologie, învățătură și practică contrare Sfintei Scripturi.”
„Art. 19. — Membrii Bisericii locale au următoarele drepturi:
a) să participe și să se implice cu responsabilitate, în conformitate cu darurile primite și cu maturitatea dovedită, în îndeplinirea scopurilor Bisericii și responsabilităților încredințate;
b) să beneficieze de comuniune frățească, de sprijin moral și de asistență spirituală;
c) să își manifeste credința creștină și s-o promoveze prin acte de cult, servicii religioase și activități religioase și sociale organizate de Biserica locală;
d) să participe la activitățile Bisericii organizate în familii, lăcașuri de cult, spații publice sau private aflate în proprietate sau închiriate;
e) să slujească și să mărturisească Evanghelia în conformitate cu darurile spirituale primite și recunoscute de către Biserică, prin evanghelizare personală și publică, prin predicarea Cuvântului lui Dumnezeu în lăcașuri de cult, în spații publice și private, prin conducerea grupurilor mici, precum și prin alte activități religioase. Limitarea drepturilor membrilor aflați sub incidența unei sancțiuni disciplinare este stabilită de Comitetul de Prezbiteri.”
„Art. 20 — Membrii Bisericii au obligația:
a) să trăiască în conformitate cu învățămintele Sfintei Scripturi, în întreaga viață, în familie, în biserică, în societate, să cunoască și să respecte Mărturisirea de Credință și Statutul;
b) să susțină Biserica locală prin rugăciune și prin mijloace financiare/materiale;
c) să participe la întâlnirile organizate de Biserica locală;
d) să recunoască și să aplice hotărârile Adunării Generale și ale Comitetului de Prezbiteri;
e) să se supună autorității Cuvântului lui Dumnezeu și conducerii exercitate prin Comitetul de Prezbiteri.”
„Art. 21 — (1) Comitetul de Prezbiteri aplică gradual și pe termen limitat sancțiuni disciplinare, după caz, oricărui membru al Bisericii locale care s-a făcut vinovat de trăire în păcat, abatere de la învățătura Sfintei Scripturi, de la Mărturisirea de Credință, de la Statutul BCER, dezbinare sau alte abateri de la conduita creștină, absență îndelungată de la întâlnirile organizate de Biserica locală.
(2) Comitetul de Prezbiteri, la încheierea perioadei specificate pentru sancțiunea disciplinară, va decide ridicarea sau continuarea măsurii disciplinare, în urma constatării unei pocăințe reale a celui pus sub sancțiune sau a lipsei acesteia.
(3) Comitetul de Prezbiteri al Bisericii locale poate stabili reguli proprii cu privire la limita perioadei de absență îndelungată.
(4) Comitetul de Prezbiteri poate aplica măsuri administrative în cazul absenței îndelungate nejustificate, după cum urmează:
a) atenționarea în scris a persoanei în cauză;
b) radierea din Registrul de membri al Bisericii locale și comunicarea în scris a deciziei.
(5) Radierea din Registrul de membri înseamnă totodată și pierderea calității de membru în cadrul BCER.
(6) Comitetul de Prezbiteri aduce la cunoștința Bisericii locale sancțiunile disciplinare aplicate sau ridicate față de un membru al Bisericii locale.
(7) Sancțiunea aplicată asupra unui membru al Bisericii locale poate fi contestată de acesta la Comunitatea Zonală de care aparține Biserica locală, în termen de 30 zile. Aceasta, prin Comisiile Zonale, va analiza și va da un răspuns scris, în termen de 30 de zile, în conformitate cu Sfânta Scriptură, Mărturisirea de Credință și Statutul BCER.
(8) Transferul unui membru pus sub disciplină nu se poate efectua decât după ridicarea sancțiunii disciplinare.
(9) Membrii care sunt sub o sancțiune disciplinară nu pot participa la Adunarea Generală a Bisericii locale.
(10) Măsurile disciplinare aplicate într-o Biserică locală au aplicabilitate și trebuie respectate în toate bisericile din cadrul BCER și diaspora.
(11) Un lucrător care este pus sub disciplină nu poate sluji în altă Biserică locală decât după ridicarea sancțiunii disciplinare.
(12) Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate sunt:
a) mustrarea în fața Comitetului de Prezbiteri;
b) mustrarea în fața membrilor Bisericii locale;
c) suspendarea temporară a exercitării unor drepturi dobândite prin calitatea de membru:
(i) interzicerea participării la Masa Domnului;
(ii) interzicerea rugăciunii în public;
(iii) interzicerea participării la Adunarea Generală a Bisericii locale;
(iv) interzicerea oricărei alte activități în cadrul BCER;
d) excluderea din Biserica locală.
(13) În desfășurarea activității sale, Biserica locală poate decide, prin Comitetul de Prezbiteri, în cazuri riguros determinate, interzicerea pe proprietatea Bisericii locale a accesului unor persoane care tulbură activitățile Bisericii locale.”
„Art. 22. — (1) Calitatea de membru al Bisericii locale încetează prin transfer, retragere, excludere, absență îndelungată nejustificată, deces;
(2) Transferul dintr-o Biserică locală în alta se realizează conform art. 17, alin. (1) lit. b. Transferul membrilor care au și calitatea de angajați ai BCER, dintr-o Biserică locală în alta, este condiționat de obținerea, în prealabil, a avizului Comitetului Zonal și al Comitetului Executiv.
(3) Retragerea calității de membru se realizează prin cerere scrisă către Comitetul de Prezbiteri și va fi adusă la cunoștința membrilor Bisericii locale cu ocazia primei Adunări Generale.
(4) Odată cu încetarea calității de membru al Bisericii locale se pierde calitatea de membru ales în cadrul structurilor de conducere ale BCER, cu excepția transferului la o altă Biserică locală BCER.
(5) Excluderea unui membru din Biserica locală se face prin hotărârea Comitetului de Prezbiteri al Bisericii locale, în urma cercetării cazului.
(6) Hotărârea de excludere se transmite în scris persoanei excluse şi se comunică Adunării Generale a membrilor Bisericii locale.
(7) Excluderea se face pentru trăire în păcat, nerespectarea Mărturisirii de Credinţă şi/sau a Statutului, producerea de dezbinare, împărtășirea sau promovarea unor învățături străine de Sfânta Scriptură sau alte acte care compromit grav mărturia creștină.
(8) Pierderea calității de membru al Bisericii locale prin absență îndelungată nejustificată se hotărăște de către Comitetul de Prezbiteri, după convocarea persoanei la o discuție cu prezbiterii.
(9) Membrii transferați, retrași, excluși sau cărora le-a încetat calitatea de membru al Bisericii locale, sau urmașii acestora, nu au niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse în patrimoniul Bisericii locale.
(10) Dacă membrul retras sau exclus are statut de angajat al Bisericii locale sau al BCER, contractul lui individual de muncă încetează. În cazul transferului, Comunitățile Zonale implicate, împreună cu Comitetul Executiv al BCER, soluționează cazul.
(11) Persoana exclusă poate contesta măsura disciplinară la Comunitatea Zonală, printr-o solicitare scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea comunicării din partea Bisericii locale.”
„Art. 23. — (1) În urma dovezilor de pocăință ale persoanei excluse și a solicitării scrise adresate Comitetului de Prezbiteri care a hotărât excluderea, acesta poate hotărî reprimirea celui exclus și comunică decizia Adunării Generale a Bisericii locale.
(2) Persoanele retrase sau cărora le-a încetat calitatea de membru al Bisericii locale pot solicita Comitetului de Prezbiteri al Bisericii locale de care au aparținut reprimirea ca membri.
(3) Comitetul de Prezbiteri poate accepta sau respinge solicitarea.
(4) Transferul, retragerea, excluderea, decesul şi reprimirea se consemnează în Registrul de membri al Bisericii locale.”
„Art. 24. — Sunt aparținători ai Bisericii locale:
a) copiii nebotezați ai membrilor Bisericii;
b) persoanele care au acceptat în scris Mărturisirea de Credință, dar nu au primit botezul nou-testamentar.”
„Art. 25. — (1) Aparținătorii nu beneficiază de drepturile conferite membrilor, prin Statutul BCER, dar au obligația respectării Mărturisirii de Credință și a Statutului BCER.
(2) Comitetul de Prezbiteri poate acorda asistență religioasă, la cerere, aparținătorilor sau altor persoane care nu sunt membri ai Bisericii locale, respectând Sfânta Scriptură, Mărturisirea de Credință și mărturia creștină.”
„Art. 26. — Copiii membrilor BCER pot studia Religia în învățământul public sau în Bisericile locale cu profesori recomandați de BCER, conform programei avizate de BCER. Părintele sau tutorele legal poate solicita, în scris, conducerii școlii, ca elevul să nu frecventeze ora de religie.”
SECȚIUNEA a 3-a
„Slujitori în Biserica locală”
„Art. 27. — Fiecare membru al Bisericii locale, pe baza principiului biblic al preoției universale, are dreptul și obligația să slujească lui Dumnezeu și semenilor în conformitate cu darurile spirituale primite și recunoscute de către Biserica locală. Lucrarea și autoritatea fiecărui slujitor al Bisericii sunt recunoscute și prin exemplul personal de viață și slujire.”
„Art. 28. — (1) Bărbații credincioși, cu o viață spirituală matură, pot sluji, sub conducerea și coordonarea Comitetului de Prezbiteri, ca: prezbiteri, învățători, evangheliști, misionari, diaconi.
(2) Slujitorii recunoscuți de Biserica locală pot lucra în domeniile:
a) conducere și administrare;
b) păstorire;
c) edificare spirituală și echipare;
d) proclamarea Evangheliei;
e) înființare de noi biserici;
f) tineret, adolescenți și copii;
g) promovarea valorilor creștine în spitale, centre de plasament, grădinițe, școli, penitenciare, unități militare, școli de reeducare, case de tip familial, centre rezidențiale pentru persoanele în vârstă și alte organizații;
h) alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credință.
(3) Femeile credincioase, cu o viață spirituală matură, pot sluji, conform darurilor spirituale primite și recunoscute, sub autoritatea Comitetului de Prezbiteri al Bisericii locale, în:
a) lucrarea cu femeile, cu adolescenții și cu copiii;
b) domeniul muzical;
c) activități sociale și de caritate;
d) promovarea valorilor creștine în spitale, case de tip familial, centre rezidențiale pentru persoanele în vârstă, grădinițe, școli, penitenciare, unități militare, școli de reeducare, aziluri și alte organizații;
e) alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credință.”
„Art. 29. — (1) Biserica locală, prin Comitetul de Prezbiteri, poate angaja personal pentru lucrări spirituale și/sau administrative.
(2) Comitetul de Prezbiteri poate decide încetarea contractului de muncă al personalului angajat care nu își îndeplinește îndatoririle sau care se face vinovat de abateri de la învățătura Sfintei Scripturi, Mărturisirea de Credință, abateri morale sau de la Statutul BCER.”
SECȚIUNEA a 4-a
„Organizarea și funcționarea Bisericii locale”
„Art. 30. — (1) Adunarea Generală reprezintă totalitatea membrilor cu drepturi depline ai Bisericii locale și este convocată anual de către Comitetul de Prezbiteri cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, cu anunțarea ordinii de zi.
(2) Adunarea Generală excepțională poate fi convocată de către Comitetul de Prezbiteri ori de câte ori este nevoie, cu cel puțin 7 zile calendaristice înainte, cu anunțarea ordinii de zi.
(3) Hotărârile Adunării Generale nu pot fi contrare învățăturii Sfintei Scripturi, Mărturisirii de Credință sau prevederilor Statutului BCER.
(4) Adunarea Generală este statutară dacă este întrunit cvorumul stabilit de Biserica locală.
(5) În cazuri excepționale, când Biserica locală nu mai poate funcționa în conformitate cu prevederile Statutului BCER, Adunarea Generală poate fi convocată și de către Comitetul Zonal, cu avizul Comitetului Executiv.”
„Art. 31. — (1) Adunarea Generală, la propunerea Comitetului de Prezbiteri, validează sau invalidează hotărârile Comitetului de Prezbiteri privind:
a) recunoașterea/ordinarea prezbiterilor și învestirea lucrătorilor pentru alte slujiri;
b) învestirea slujitorilor din Biserică, ca misionari în țară și în străinătate;
c) afilierea sau retragerea din asociații religioase;
d) înființarea de unități școlare și preșcolare, de educație religioasă, fundații, asociații, societăți misionare, așezăminte de caritate și filantropice și altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credință și a prezentului Statut;
e) bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul următor;
f) descărcarea exercițiului financiar pe anul anterior;
g) angajarea și desfacerea contractului de muncă al personalului;
h) achiziționarea și înstrăinarea de bunuri imobile cu avizul Comitetului Zonal și al Comitetului Executiv al BCER.
(2) Adunarea Generală este condusă de Comitetul de Prezbiteri, printr-o persoană desemnată.
(3) Validarea hotărârilor de la alin.(1) lit. a), b) și h) se face cu votul a ¾ din numărul celor prezenți. Hotărârile de la alin. (1) lit. c)-g) se validează cu votul a 50%+1 dintre cei prezenți.”
SECȚIUNEA a 5-a
„Comitetul de Prezbiteri al Bisericii locale”
„Art. 32. — (1) Conducerea Bisericii locale este exercitată prin Comitetul de Prezbiteri.
(2) Comitetul de Prezbiteri este structura colectivă de conducere, coordonare și administrare a tuturor activităților dintr-o Biserică locală Creștină după Evanghelie.
(3) Reprezentarea Bisericii locale se poate face și prin delegare de către Comitetul de Prezbiteri.
(4) Comitetul de Prezbiteri se întrunește lunar și ori de câte ori este nevoie. Întâlnirile Comitetului de Prezbiteri se consemnează într-un proces-verbal.
(5) Cu ocazia desfășurării lucrărilor Adunării Generale a Bisericii locale, Comitetul de Prezbiteri își prezintă raportul de activitate.”
„Art. 33. — (1) Comitetul de Prezbiteri este alcătuit din prezbiteri ai Bisericii locale.
(2) Slujba de Prezbiter este echivalentă cu aceea de Pastor sau Preot în relația cu autoritățile publice, bisericile și cultele legal recunoscute în România.”
„Art. 34. — Prezbiterii sunt recunoscuți în Biserica locală pe baza:
a) caracterului și calităților lor de slujire, descrise în 1 Timotei 3:1-7 și Tit 1:5-9;
b) darurilor primite din partea Duhului Sfânt, practicate și recunoscute în Biserică;
c) chemării și responsabilității pe care și le asumă în slujire.”
„Art. 35. — (1) Comitetul de Prezbiteri conduce, supraveghează și răspunde pentru toate activitățile spirituale, administrative și de altă natură desfășurate în Biserica locală.
(2) Comitetul de Prezbiteri îndeplinește următoarele atribuții:
a) elaborează, motivează și implementează viziunea și strategia Bisericii locale;
b) asigură păstorirea și consilierea spirituală, cu obligativitatea păstrării confidențialității;
c) asigură consolidarea spirituală a credincioșilor și aplicarea învățăturilor Bibliei;
d) urmărește păstrarea învățăturii Bibliei;
e) asigură cadrul și resursele necesare pentru pregătirea și echiparea slujitorilor;
f) cooptează slujitori în vederea recunoașterii/ordinării lor ca prezbiteri;
g) promovează și sprijină implicarea membrilor din Biserica locală în lucrare, potrivit darurilor spirituale;
h) recomandă studenți pentru instituții creștine de învățământ;
i) coordonează lucrătorii din Biserică, care își desfășoară activitatea ca misionari în țară și în străinătate;
j) supraveghează activitatea misionarilor străini care slujesc sub autoritatea Bisericii locale;
k) hotărăște angajarea sau desfacerea contractului de muncă al personalului angajat cu contract de muncă cu atribuții în domeniul spiritual și/sau administrativ;
l) asigură păstrarea disciplinei în Biserica locală;
m) desemnează delegații Bisericii locale la Adunarea Generală a Comunității Zonale;
n) administrează patrimoniul Bisericii locale, inclusiv fondurile financiare. În îndeplinirea acestor atribuții, Comitetul de Prezbiteri poate împuternici unul sau mai mulți membri ai Bisericii locale pentru a duce la îndeplinire deciziile / hotărârile menționate în procesul-verbal;
o) Hotărârile Comitetului de Prezbiteri adoptate în limitele competențelor date de Statut sunt obligatorii pentru toți membrii Bisericii locale.”
„Art. 36. — (1) Încetarea slujirii ca prezbiter survine în următoarele situații:
a) printr-o Hotărâre de disciplinare luată de Comitetul de Prezbiteri, adusă la cunoștința membrilor Bisericii locale și transmisă în scris, în următoarele situații:
(i) trăire în păcat;
(ii) abatere de la caracterul prezbiterului, definit de 1 Timotei 3:1-7 și Tit 1:5-9;
(iii) abateri de la Mărturisirea de Credință și de la prezentul Statut;
b) printr-o decizie administrativă luată de majoritatea membrilor Comitetului de Prezbiteri, ca urmare a:
(i) inactivității în cadrul Comitetului de Prezbiteri și în Biserica locală;
(ii) retragerii voluntare, în urma unei solicitări scrise.
(2) Revenirea în slujirea de prezbiter se face cu acordul Comitetului de Prezbiteri în urma solicitării personale. Revenirea va fi adusă la cunoștința membrilor Bisericii locale.
(3) Măsura de încetare a slujirii sau sancționarea unui prezbiter se va consemna în procesul-verbal al întrunirii Comitetului de Prezbiteri.”
„Art. 37. — (1) Comitetul de Prezbiteri hotărăște limitarea activității unui prezbiter asupra căruia au fost formulate învinuiri, pe perioada clarificării acestora.
(2) Hotărârea de încetare a slujirii sau sancționarea unui prezbiter poate fi contestată în 30 zile calendaristice la Comitetul Zonal.
(3) Comitetul Zonal are obligația ca în maximum 30 de zile să soluționeze contestația. Hotărârea Comitetului Zonal este definitivă.
(4) De la data comunicării în scris a Hotărârii de încetare a slujbei de prezbiter, ca urmare a învinuirilor, și până la primirea deciziei Comitetului Zonal, prezbiterul în cauză are dreptul să participe doar la Masa Domnului în Biserica locală, iar în cadrul BCER nu mai poate îndeplini nicio slujire.
(5) După soluționarea eventualei contestații, măsura disciplinară este adusă la cunoștința membrilor Bisericii locale.
(6) Hotărârile Comitetului Zonal adoptate în limitele competențelor date de Statut sunt obligatorii.”
„Art. 38. — (1) Comitetul Zonal poate hotărî măsuri organizatorice, administrative sau de disciplinare, după caz, mergând până la suspendarea Comitetului de Prezbiteri al unei Biserici locale, cu avizul Comitetului Executiv, atunci când, într-o Biserică locală, se constată abateri de la învățătura Sfintei Scripturi, Mărturisirea de Credință, prezentul Statut, abuzuri și incapacitate de a conduce Biserica locală.
(2) Suspendarea Comitetului de Prezbiteri al Bisericii locale se poate face și printr-o solicitare scrisă a două treimi dintre membrii Bisericii locale, adresată Comitetului Zonal, pentru abaterile menționate la alin.(1).
(3) În cazul în care Comitetul de Prezbiteri al unei Biserici locale nu își mai poate exercita atribuțiile în condițiile Statutului, Comitetul Zonal asigură conducerea interimară a Bisericii locale și decide măsurile care sunt necesare pentru buna funcționare a Bisericii.”
„Art. 39. — Reprezentarea intereselor Bisericii locale se face prin delegare de către Comitetul de Prezbiteri al Bisericii locale.”
SECȚIUNEA a 6-a
„Patrimoniul Bisericii locale”
„Art. 40. — (1) Biserica locală poate avea și dobândi în proprietate bunuri mobile sau imobile de care dispune autonom în condițiile Statutului.
(2) Patrimoniul Bisericii locale se realizează prin: cumpărare, donație, legate, sponsorizări sau prin orice alte moduri sau mijloace licite, cu respectarea moralității creștine a acestora.
(3) Patrimoniul Bisericii locale este compus din:
a) case de rugăciune ale Bisericii, cu anexele lor și terenurile aferente;
b) alte clădiri cu dotările lor;
c) terenuri agricole;
d) bibliotecă;
e) cimitir propriu sau în comun, prin asociere cu alte Biserici;
f) mijloace auto;
g) unități de învățământ, de caritate, case de tip familial, centre rezidențiale pentru persoanele în vârstă, cu bunurile mobile specifice acestora, și altele.
(4) Bunurile sacre ale Bisericii sunt: casele de rugăciune/lăcașurile de cult, cu terenurile și anexele aferente, capelele mortuare, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult și serviciilor religioase. Ele sunt imprescriptibile și insesizabile, conform prevederilor legale.
(5) Niciunul dintre bunurile intrate în patrimoniul Bisericii nu poate face obiectul revendicărilor ulterioare.
(6) Vânzarea, donarea caselor de rugăciune și a terenurilor aferente se fac de către Biserica locală, prin Comitetul de Prezbiteri, cu avizul Comitetului Zonal și al Comitetului Executiv.”
„Art. 41. — Biserica locală gestionează patrimoniul propriu, prin Comitetul de Prezbiteri, cu respectarea legislației și a Statutului BCER.”
„Art. 42. — (1) Biserica locală se întreține prin contribuția membrilor ei.
(2) Biserica locală, potrivit legii și cu respectarea moralității creștine, poate primi daruri, daruri manuale, contribuții, donații, sponsorizări, succesiuni din partea membrilor și aparținătorilor ei, a unor persoane fizice sau a unor organizații din țară ori din străinătate.”
„Art. 43. — Fiecare Biserică locală are îndatorirea morală și statutară să contribuie la susținerea financiară a BCER, la toate nivelurile (local, zonal și național), conform hotărârilor forurilor competente.”
„Art. 44. — Ştampila Bisericii locale este rotundă, constituită din două cercuri concentrice, între care se înscriu iniţialele BCER. În interiorul cercului mic se află înscrise sediul Bisericii şi, după caz, sigla şi numele Bisericii.”
„Art. 45. — (1) Biserica locală își încetează existența:
a) ca urmare a Hotărârii Adunării Generale a Bisericii locale, luată cu votul a cel puțin 3/4 din totalul membrilor, în prezența a doi membri din Comitetul Zonal;
b) ca urmare a anulării Autorizației de Funcționare;
c) când nu își mai îndeplinește scopul pentru care s-a înființat.
(2) În cazul în care o Biserică locală încalcă Mărturisirea de Credință, prevederile Statutului sau Hotărârile Conferinței Naţionale, Comitetul Zonal solicită Comitetului Executiv suspendarea sau retragerea Autorizaţiei de Funcționare.
(3) Biserica locală cu Autorizația de Funcționare suspendată nu beneficiază de drepturile prevăzute în Statut, dar poate funcționa sub supravegherea Comitetului Zonal cu respectarea obligațiilor statutare.
(4) Încetarea suspendării se face ca urmare a Hotărârii Comitetului Zonal, cu avizul Comitetului Executiv.
(5) Biserica locală cu Autorizația de Funcționare retrasă se reorganizează, dacă este cazul, sub supravegherea și îndrumarea Comitetului Zonal, care poate decide, cu avizul Comitetului Executiv al BCER, limitarea operațiunilor financiare, inclusiv blocarea conturilor Bisericii locale.
(6) Comitetul Zonal poate împuternici o Comisie care solicită, dacă este cazul, completarea unor noi cereri de dobândire a calității de membru și are dreptul de a respinge motivat unele solicitări scrise.
(7) Măsura suspendării sau retragerii Autorizației de Funcționare poate fi contestată, de către Biserica locală sancționată, la prima întrunire a Consiliului Național.
(8) Consiliul Național, în urma analizei făcute prin intermediul Comisiilor Naționale, poate hotărî suspendarea, retragerea sau anularea Autorizației de Funcționare.
(9) În cazul anulării Autorizației de Funcționare, patrimoniul Bisericii locale va fi preluat de deplin drept de către BCER pe bază de proces-verbal, în prezenţa unei Comisii din partea Comitetului Zonal;
(10) Repartizarea patrimoniului se va face de către Consiliul Naţional, la propunerea Comitetului Zonal.
(11) Biserica locală cu personalitate juridică care nu mai îndeplinește condițiile de funcționare poate deveni filie, în condițiile prevederilor Statutului.”
„Art. 46 — (1) Bisericile locale Creștine după Evanghelie sau asocierile de Biserici Creștine după Evanghelie din străinătate, care au la bază Mărturisirea de Credință a BCER, se pot afilia la BCER, pe baza unei solicitări scrise.
(2) Pentru desemnarea reprezentanților în Consiliul Național al BCER, Bisericile locale din străinătate, dintr-o anumită țară sau din țări învecinate se pot uni în asocieri de Biserici.
(3) Norma de reprezentare pentru Bisericile locale Creștine după Evanghelie din străinătate sau asocierile de Biserici Creștine după Evanghelie din străinătate, este stabilită de Consiliul Național.”
CAPITOLUL III
„Comunitatea Zonală”
SECȚIUNEA 1
„Definire și constituire”
„Art. 47. — (1) Comunitatea Zonală este o asociere a Bisericilor locale de pe raza unuia sau a mai multor județe limitrofe, realizată cu scopul de a veghea la păstrarea învățăturii Sfintei Scripturi, a Mărturisirii de Credință, a Statutului și de a colabora la proclamarea Evangheliei, de a se sprijini reciproc în activitățile lor și de a avea un mijloc de reprezentare în relațiile cu autoritățile locale și centrale și cu BCER, în limitele competenței sale.
(2) Fiecare Biserică locală trebuie să facă parte dintr-o Comunitate Zonală.
(3) Comunitatea Zonală se organizează și funcționează cu respectarea Mărturisirii de Credință și a Statutului BCER.
(4) Un grup de minimum 10 Biserici locale cu personalitate juridică din același județ sau din județe limitrofe poate solicita înființarea unei Comunități Zonale. Comunitatea Zonală ia ființă după obținerea hotărârii Consiliului Național, în urma avizului Comitetului Executiv.
(5) Fiecare Comunitate Zonală trebuie să facă parte din BCER.
(6) În aceeași localitate nu pot funcționa două Comunități Zonale.”
„Art. 48. — (1) Comunitatea Zonală poate solicita obținerea personalității juridice. Solicitarea va fi făcută de către Comitetul Zonal pe baza Hotărârii Adunării Generale Zonale.
(2) La Adunarea Generală a Comunităţii Zonale care va avea pe ordinea de zi dobândirea personalității juridice, va participa, cu statut de invitat, un membru al Comitetului Executiv.
(3) Procesul-verbal al Adunării Generale a Comunităţii Zonale va fi semnat și de către membrul Comitetului Executiv care a participat la Adunarea Generală.
(4) Eliberarea și retragerea Autorizației de Funcționare a Comunității Zonale ca persoană juridică se fac de către Comitetul Executiv, ca urmare a hotărârii Consiliului Național.”
„Art. 49. — Bisericile aparținând unei naționalități conlocuitoare se pot constitui în comunități etnice, similare celor zonale, cu obligația menținerii unității BCER. În acest caz, comunitatea poartă numele naționalității respective.”
SECȚIUNEA a 2-a
„Adunarea Generală a Comunității Zonale”
„Art. 50. — (1) Adunarea Generală a Comunității Zonale este organul de conducere al Comunității Zonale.
(2) Adunarea Generală a Comunității Zonale este alcătuită din delegați ai Bisericilor locale din zonă, în proporție de 1 la 20 de membri.
(3) Bisericile locale cu mai puțin de 20 de membri au dreptul la un delegat.”
„Art. 51. — (1) Adunarea Generală a Comunității Zonale se întrunește cel puțin o dată pe an. Convocarea o face Comitetul Zonal cu 30 de zile înainte de întâlnire. Adunarea Generală a Comunității Zonale este valabil constituită dacă sunt prezente două treimi din numărul delegaților.
(2) Dacă nu se întrunește numărul de delegați potrivit alin. (1), ședința se suspendă două ore și se reia în același loc, cu aceeași ordine de zi, cu delegații prezenți, iar hotărârile se vor lua cu majoritatea de ¾ din numărul celor prezenți.”
„Art. 52. — (1) Adunarea Generală a Comunității Zonale îndeplinește următoarele atribuții:
a) aprobă viziunea și strategia de dezvoltare a lucrării din zonă propusă de Comitetul Zonal;
b) susține dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre Bisericile locale pentru proclamarea Evangheliei;
c) supraveghează respectarea învățăturii Sfintei Scripturi, a Mărturisirii de Credință și a Statutului BCER prin Comisiile Zonale;
d) aprobă schema de personal întocmită de Comitetul Zonal;
e) aprobă contribuția anuală pentru susținerea Comunității Zonale, la propunerea Comitetului Zonal;
f) decide achiziționarea și înstrăinarea de bunuri mobile și imobile;
g) decide asupra modului de administrare a patrimoniului Comunității Zonale;
h) aprobă și descarcă bugetul anual al Comitetului Zonal;
i) hotărăște funcționarea ca persoană juridică a Comunității Zonale;
j) validează sau invalidează hotărârea Comitetului Zonal de revocare sau cooptare a unui membru în Comitetul Zonal;
k) alege Președintele, Vicepreședintele și Secretarul General, după caz, care vor reprezenta Comunitatea Zonală;
l) aprobă propunerea de suspendare sau anulare a Autorizației de Funcționare a unei Biserici locale aflate în situație de criză, propunere care va fi transmisă Comitetului Executiv al BCER.
(2) Hotărârile Adunării Generale, adoptate în limitele competențelor date de Statutul BCER, sunt obligatorii pentru toate Bisericile locale din zonă.”
„Art. 53. — (1) Adunarea Generală a Comunității Zonale are caracter electiv, de regulă o dată la 4 ani, când alege:
a) Comitetul Zonal dintre prezbiterii delegați de către bisericile locale;
b) Președintele, Vicepreședintele și Secretarul Comunității Zonale, după caz;
c) coordonatorii de Comisii;
d) reprezentanții Comunității Zonale în Consiliul Național, în proporție de 1 la 500 de membri ai Comunității Zonale;
e) delegații pentru Conferința Națională a BCER, dintre membrii Comitetului Zonal, în proporție de 1 la 150 de membri.
(2) La Adunarea Generală Electivă participă, cu statut de invitat, un membru al Comitetului Executiv.
(3) În cadrul ședinței Adunării Generale Elective, se întocmește un proces-verbal în două exemplare: unul pentru Comunitatea Zonală și celălalt pentru BCER. Procesul-verbal va fi conform modelului aprobat de către Consiliul Național și transmis de BCER către Comunitățile Zonale.
(4) Pentru conformitate, procesul-verbal va fi semnat de reprezentanții Comitetului Zonal și de reprezentantul Comitetului Executiv.
(5) Reprezentantul Comitetului Executiv invitat la Adunarea Generală Electivă poate solicita completarea procesului-verbal, la rubrica „Observații”, cu unele aspecte sesizate ce pot face ulterior obiectul unor eventuale contestații;
(6) Depunerea în scris a eventualelor contestații se face în ziua alegerilor de către un număr de minimum cinci delegați;
(7) O Comisie alcătuită din reprezentantul Comitetului Executiv și patru reprezentanți ai Comitetului Zonal, desemnați pentru acest scop, va răspunde în scris cu privire la rezolvarea contestației. Comisia se pronunță în aceeași zi prin hotărâre, care se ia cu majoritate simplă și este definitivă.”
SECȚIUNEA a 3-a
„Comitetul Zonal al Comunității Zonale”
„Art. 54. — (1) Comitetul Zonal este structura de îndrumare și asistență spiritual-administrativă la nivelul Comunității Zonale;
(2) Comitetul Zonal este compus din 5-17 membri aleși dintre prezbiterii delegați de către bisericile locale pentru Adunarea Generală a Comunităţii Zonale.
(3) Comitetul Zonal se întrunește cel puțin de două ori pe an și este valabil întrunit dacă sunt prezenți minimum 2/3 din numărul membrilor Comitetului.
(4) Dacă nu se întrunește numărul de două treimi, ședința se suspendă timp de o oră și se reia în același loc, cu aceeași ordine de zi, cu delegații prezenți.
(5) Deciziile Comitetului Zonal se iau cu majoritatea absolută.”
„Art. 55. — (1) În cazul în care un membru al Comitetului Zonal a fost revocat, a demisionat sau a decedat, Comitetul Zonal poate coopta un nou membru, urmând ca în cadrul primei întruniri, Adunarea Generală a Comunității Zonale să valideze cooptarea sau să aleagă altă persoană.
(2) Revocarea unui membru al Comitetului Zonal se face prin Hotărârea acestuia cu votul a 3/4 dintre membri și este supusă aprobării Adunării Generale Zonale la prima întâlnire a acesteia.
(3) Dacă o Comunitate Zonală nu mai este funcțională, Comitetul Executiv asigură coordonarea activității Comunității Zonale până la prima întrunire a Consiliului Național. Consiliul Național va hotărî modul de funcționare a Comunității Zonale respective până la normalizarea situației.”
„Art. 56. — (1) Comitetul Zonal îndeplinește următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea Comunității Zonale între Adunările Generale;
b) menține legătura cu Comitetele de prezbiteri ale Bisericilor locale;
c) urmărește aplicarea Mărturisirii de Credință și Statutului BCER în activitatea Bisericilor locale;
d) sprijină Bisericile locale în probleme de reprezentare, organizare, funcționare și disciplină, la cerere;
e) rezolvă cu celeritate contestațiile prezbiterilor sancționați de către Comitetul de Prezbiteri al Bisericii locale;
f) încurajează și sprijină material și spiritual înființarea de noi Biserici;
g) avizează înființarea de noi Biserici;
h) organizează programe de învățământ și cursuri biblice;
i) poate acorda, la cerere, ajutor material Bisericilor;
j) sprijină și organizează tabere pentru tineret, adolescenți și copii;
k) sprijină material și spiritual activitatea în case de odihnă, centre rezidențiale pentru persoane în vârstă, case de tip familial, edituri, tipografii, școli, studiouri de radio și televiziune și alte activități organizate în cadrul Comunității Zonale;
l) propune spre aprobare Comitetului Executiv reprezentanți zonali în Comitetul Local Radio Vocea Evangheliei, unde este cazul;
m) întocmește schema de personal a Comunității Zonale;
n) angajează, desface contractul de muncă și coordonează activitatea personalului;
o) solicită Adunării Generale Zonale suspendarea activității unui Comitet de Prezbiteri al unei Biserici locale cu înștiințarea Comitetului Executiv;
p) propune Adunării Generale retragerea, suspendarea sau anularea Autorizației de Funcționare a unei Biserici locale aflate în situație de criză;
q) duce la îndeplinire hotărârile și sarcinile încredințate de Adunarea Generală, precum și pe cele încredințate de BCER;
r) transmite către Comitetul Executiv procesul-verbal întocmit cu ocazia Adunării Generale Elective a Comunității Zonale;
s) aprobă membrii Comisiilor de lucru propuși de coordonatorii acestora;
ș) propune spre aprobare Adunării Generale cuantumul contribuției anuale de susținere a zonei;
t) propune dezvoltarea de strategii zonale;
ț) hotărăște asupra cheltuielilor necesare susținerii activității Comunității Zonale;
u) hotărăște înființarea unor comisii și departamente de lucru;
(2) Hotărârile Comitetului Zonal, adoptate în limitele competențelor date de Statut, sunt obligatorii.”
„Art.57. — Întrunirile Comitetului Zonal sunt conduse de către Președinte, Vicepreședinte sau Secretar, după caz, sau de membrii Comitetului Zonal prin delegare.”
„Art. 58. — (1) Comunitatea Zonală emite hotărâri care vor fi semnate de către Președinte, Vicepreședinte și/sau Secretar, în funcție de organizarea fiecărei Comunități Zonale.
(2) Comitetul Zonal emite decizii care vor fi semnate de către Președinte, Vicepreședinte și/sau Secretar, în funcție de organizarea fiecărui Comitet Zonal.
(3) Reprezentarea intereselor Comunității Zonale pe plan oficial se poate face și prin delegare de către Comitetul Zonal.”
„Art. 59. — (1) Preşedintele Comunității Zonale duce la îndeplinire hotărârile Comitetului Zonal. El îndrumă şi coordonează activitatea personalului angajat.
(2) Pentru Comunitățile Zonale care au optat pentru reprezentare prin Secretar, atribuțiile Președintelui sunt îndeplinite de acesta.”
„Art. 60. — Secretarul Comunității Zonale îndeplinește următoarele atribuții:
a) asigură corespondența Comunității Zonale;
b) întocmește procesele-verbale ale Adunării Generale Zonale și ale ședințelor Comitetului Zonal;
c) asigură orice alte evidențe necesare activității Comunității Zonale;
d) transmite în scris Bisericilor locale hotărârile luate de Comitetul Zonal.”
„Art. 61. — (1) În cadrul Comunității Zonale funcționează următoarele Comisii:
a) învățământ;
b) tineret - adolescenți - copii;
c) păstorire – consiliere - disciplină;
d) evanghelizare - misiune;
e) financiar - juridic;
f) construcții - ajutorări.
(2) Comunitatea Zonală poate înființa și alte comisii și departamente de lucru.
(3) Comisiile sunt compuse din 2 până la 8 membri.
(4) Coordonatorii Comisiilor sunt aleși dintre membrii Comitetului Zonal și validați de Adunarea Generală Electivă.
(5) Fiecare membru al Comitetului Zonal face parte dintr-o Comisie.”
SECȚIUNEA a 4-a
„Patrimoniul Comunității Zonale”
„Art. 62. — (1) Comunitatea Zonală are patrimoniu propriu constituit prin cumpărare, donație, legate, sponsorizări sau prin orice alte moduri sau mijloace licite, cu respectarea moralității creștine a acestora. Acesta poate fi compus din:
a) clădiri și terenuri;
b) edituri, tipografii, case de odihnă, tabere, studiouri pentru radio și televiziune;
c) echipamente tehnice;
d) mijloace auto;
e) alte bunuri mobile și imobile.
(2) Cumpărarea și înstrăinarea bunurilor din patrimoniu se fac numai cu hotărârea Adunării Generale a Comunității Zonale, iar înstrăinarea clădirilor și a terenurilor din patrimoniu se face și cu avizul Comitetului Executiv.
(3) Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune/lăcașurile de cult, cu terenurile și anexele aferente, capelele mortuare, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult și religioase.
(4) Bunurile sacre sunt imprescriptibile și insesizabile, conform dispozițiilor legale în vigoare.”
„Art. 63. — Patrimoniul Comunității Zonale provine și se întreține din contribuția Bisericilor componente, prin donații și/sau sponsorizări din țară și din străinătate.”
„Art. 64. — Ştampila Comunității Zonale este rotundă, constituită din două cercuri concentrice, între care se înscriu iniţialele „BCER". În interiorul cercului mic se înscriu cuvintele „Comunitatea Zonală", urmate de numele zonei.”
„Art. 65. — (1) Desființarea unei Comunități Zonale sau a unei Comunităţi Zonale Etnice a Bisericilor Creștine după Evanghelie se poate face de către Adunarea Generală a Comunității Zonale sau Etnice, cu votul a cel puțin 3/4 din numărul membrilor ei.
(2) Convocarea Adunării Generale Zonale se face de către Comitetul Zonal, cu cel puțin 30 de zile înainte.
(3) Repartizarea patrimoniului unei Comunități Zonale ce se desfiinţează se face prin hotărârea Consiliului Naţional, cu votul majorității simple a membrilor prezenți.
(4) Divizarea sau comasarea unei Comunități Zonale sau etnice existente se face prin hotărârea Consiliului Național, la inițiativa Comunității Zonale respective.
(5) Desfiinţarea unei Comunități Zonale se poate face de către Consiliul Naţional și ca urmare a încălcării Mărturisirii de Credinţă și/sau a prezentului Statut.”
CAPITOLUL IV
„Structurile de coordonare, conducere, reprezentare a BCER”
SECȚIUNEA 1
„Prevederi generale”
„Art. 66 — Structurile de coordonare, conducere și reprezentare a BCER sunt: Conferința Națională, Consiliul Național și Comitetul Executiv.”
SECȚIUNEA a 2-a
„Conferința Națională a BCER”
„Art. 67 — (1) Conferința Națională a BCER este structura națională de coordonare și îndrumare a BCER.
(2) Conferința Națională se întrunește în mod ordinar o dată la 4 ani și are caracter electiv și, în mod extraordinar, la cererea scrisă a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Național.
(3) Conferința Națională a BCER este compusă din delegații Comunităților Zonale, aleși în proporție de un delegat la 150 de membri.”
„Art. 68 — (1) Convocarea Conferinței Naționale se face de către Comitetul Executiv, ca urmare a deciziei Consiliului Național al BCER, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris Comunităților Zonale locul, data și ordinea de zi.
(2) Conferința Națională este valabil întrunită dacă participă cel puțin 3/4 din numărul delegaților.
<p